Atractii turistice
Mănăstirea Agapia:
Mănăstirea Agapia (denumită și Mănăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.
Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-A-10627 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective: Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea și având codul NT-II-m-A-10627.01 Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864 și având codul NT-II-m-A-10627.02 Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821 și având codul NT-II-m-A-10627.03 Chiliile – datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.04 Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10627.05 Turnul clopotniță – datând din 1823 și având codul NT-II-m-A-10627.06 Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780 și având codul NT-II-m-A-10627.07
Mănăstirea Văratec:
Prima construcție a fost din lemn, în anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra și cărămidă de astăzi, împreună cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura îmbină elementele tradiționale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale pătrunse în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, biserica fiind în forma de nava, cu doua turle cilindrice al căror acoperiș are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte construcții similare. Distincte sunt și cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata în 1841 și refăcută în 1882, este în stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata în lemn de tisa și suflata cu aur. Mănăstirea Văratec este bogata în obiecte de valoare istorica și artistica, primind numeroase danii de la domnitori și boieri.
Mănăstirea Secu:
În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, se aflau în poienile tăinuite din codrii seculari ai locului mai mulți pustnici. Dintre aceștia, unii s-au adunat în jurul ireomonahului Vasian și au înălțat o bisericuță din lemn și câteva chilii în Poiana Secului. În jurul anului 1560, schitul a fost reînnoit și extins de către un călugăr cu numele Zosim. În 1602, în apropierea vechiului schit s-a construit un lăcaș nou, de către Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Biserica, cu hramul „Tăierea capului Sfanțului Ioan Botezatorul” (29 august), are arhitectura interioara specifica stilului moldovenesc, dar în exterior capătă înfățișarea stilului muntenesc, excepție făcând turla de pe naos. Fațadă este lipsită de contraforturi și este împărțită în doua câmpuri de un brâu clasic muntenesc, format din două rânduri de cărămizi, așezate pieziș, în forma de zimți. Pictura interioară, în stilul Renașterii, datează din anul 1850.
Mănăstirea Sihastria:
Primul lăcaș de închinăciune a fost ridicat în primăvara anului 1655 de către înțeleptul Sihastru Atanasie, împreună cu încă șapte ucenici de-ai săi. Planul de construcție este triconic, dimensiunile sunt reduse, cu o singură turlă pe naos. Interiorul și exteriorul bisericii sunt lipsite de ornamentații bogate. Turla, de formă cilindrică, se sprijină pe o bază octogonală. Acest edificiu târziu reprezintă din punct de vedere arhitectonic o încheiere a stilului moldovenesc, care a atins o maximă înflorire în secolele XV și XVI. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei și este poleită cu aur, având aceeași vechime ca și biserica.
Mănăstirea Neamt:
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea exista o așezare călugărească sub forma unui schit, înființat de un grup de călugări ortodocși, cu sprijinul conducătorului feudal al unei formații teritoriale, a cărui reședință se afla în preajma cetății, care s-a numit Neamț (St. Pașcu, 1944). Voievodul Petru I Musat (1374-1391) a înzestrat acest așezământ monahal cu doua sate și alte bunuri, fapt consemnat în „cartea” dată la 7 ianuarie 1407 de mitropolitul Iosif al Moldovlahiei, rudă a lui Petru Musat și cu fiul său (duhovnicesc), Alexandru voievod care menționează ” … mănăstirea vladiciei mele care este la Neamț…”. Această „carte este prima atestare documentara a Mănăstirii Neamț. Cercetătorii considera că Petru I Musat a transformat schitul în mănăstire, ridicând prima biserică din piatră, situată în partea centrală a incintei. Aceasta a suferit stricăciuni în timpul puternicului cutremur din 29 august 1471. După cataclism, domnitorul Ștefan cel Mare a hotărât construirea unei biserici noi, cu hramul „Înălțarea Domnului” (la 40 de zile de la Paste)., pe care a sfințit-o cu mare alai în anul 1497, după victoria obținută în Codrii Cosminului împotrivă regelui polon Ioan Albert.
Mănăstirea Pângărați:
Un loc plin de credință și istorie deopotrivă. Prima menţionare scrisă a numelui Pângăraţi, este anul 1458, ceea ce ne face să credem că începuturile vetrei sihăstreşti de la Mănăstirea Pângăraţi trebuie plasată între sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea când au apărut primele sihăstrii. Cuviosul Arhimandrit Varnava ne relatează că „în anul 1461, sihastrul Simeon, cu bani de la
Ştefan Voievod cel Mare a făcut biserică de lemn şi prin arătarea ce i s-a făcut în vedenie, a aşezat hramul Sfântului şi slăvitului Marelui Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” Este situata la 3,5 km distanta de Pensiunea Castelul de Smarald. Cei cărora le place mersul pe jos nu vor regreta cu siguranță o drumeție de circa 45 minute. Vor avea ocazia să-și desfete privirea cu un peisaj mirific.
Lacul Cuejdel:
Lacul Cuejdel este situat în bazinul Cuejdiului, afluent al Bistriței pe stangă, la circa 20 km nord-vest de Piatra-Neamț. Are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafață de peste 35 ha, care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului, în mai multe etape, începând din anul 1978 și până în anul 1991 când masa alunecării de teren a barat în totalitate albia pârăului, favorizând acumularea apei. El este un lac de baraj natural, de aceeași origine că și binecunoscutul Lacu Roșu. Fiind mai puțin cunoscut și popularizat constituie, mai ales pentru locuitorii din zona Piatra-Neamț, un punct de atracție deosebit (drumeții, pescuit). Datorită precipitațiilor abundente, procesul de alunecare s-a reluat și amplificat. Astfel, fundul albiei pârăului Cuejdel, cuprins intre km 0,5 și 1,5 amonte de confluent, a Cuejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant, prin alunecare. În anumite sectoare acest proces a antrenat, în mod violent, pe lângă materiale deluviale și straturi de roci și copaci, astfel încât grosimea depozitelor alunecate variază intre 5 și 25 m. Deluviile care nu au fost dispuse uniform în lungul văii au generat apariția, în sectoarele neocupate complet, a încă patru lacuri mai mici ale căror suprafețe variază în jurul a câtorva sute de metri pătrați.
Lacul Bâtca Doamnei:
S-a formai în anul 1962, prin bararea râului Bistrița și îndiguirea laterala a unui perimetru din cadrul șesului; are că scop de a feri orașul de inundații. Este situat la o altitudine de 325 metri, iar suprafața lui este de 240 hectare, având o lățime maxima de 1050 metri, lungimea de 3200 metri și o adâncime de 15 metri. Volumul acumulării de apa este de aproximativ 10 milioane metri cubi.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui:
- Este un lac de acumulare format pe Bistrița, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m și o lățime maxima la bază de 119 m. Lacul în sine are o lungime de 40 km, o suprafață de 33 km2 și un volum maxim de apa de 1.250 milioane m3. Constituie o atractivă zona de agrement. Se pot face plimbări cu vaporașul, se pot închiria șalupe.
REZERVAtII
Rezervația de zimbri "Dragoș Vodă":
A fost înființată în anul 1968. În rezervație, pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi, specii de avifaună.
În anul 1970, au fost aduse 3 exemplare de zimbri, originare din Polonia. În anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervației : Rosina și Roco. În anul 1977, la 24 noiembrie, au fost aduși din ex-URSS 5 zimbri caucazieni: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia și Mexicana. După anul 1977, s-au realizat mai multe schimburi intre exemplarele de zimbri din rezervațiile existente în Romania în scopul menținerii diversității genetice.
O dată cu înființarea Parcului Vânători Neamț din cadrul Direcției Silvice Piatra-Neamț se trece practic și în tara noastră la etapa unui manageament adecvat zimbrului.
Deși au trecut 34 de ani de când zimbrul a revenit în acest colț de țară se poate afirma cu certitudine faptul că acum este momentul în care acesta incepte să își reia locul bine meritat în sufletul și tradiția celor ce au urmat tradiția lui Dragoș Vodă pe aceste meleaguri, zimbri gasindu-se doar în 3 locuri : Vânători-Neamț, Hațeg-Slivut și Neagra-Bucșani.
Codrii de aramă:
Situați la 30 km de Piatra Neamț, 1 km nord de Mănăstirea Văratec, este o rezervație forestieră alcătuită din goruni seculari.
Poiana teiului:
Este o rezervație geologică, aici existând un uriaș bloc de calcar format prin eroziune.
TRASEE TURISTICE:
Traseu 1 : Piatra-Neamț – Barajul de acumulare de la Bicaz – Poiana Teiului – Stațiunea Durău – Piatra Neamț
Obiective de vizitat:
» Baraj acumulare Bicaz – lac de acumulare format pe Bistrița, are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m și o lățime maxima la baza de 119 m.
» Poiana Teiului – este o rezervație geologică, aici existând un uriaș bloc de calcar format prin eroziune.
» Stațiunea Durău – este o stațiune climaterică și de odihnă situată la poalele Masivului Ceahlău.
Traseu 2 : Piatra-Neamț – Mănăstirile Horaița, Văratec și Agapia – Cetatea Neamțului – Târgu Neamț – Casa Memorială Ion Creangă din Humulești – Piatra Neamț
Obiective de vizitat:
» Mănăstirea Horaița – situată la 12 km de Piatra-Neamț, a fost construită în anul 1725.
» Mănăstirea Agapia – situata la 9 km de Târgu Neamț, A fost construită intre anii 1642-1647. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1858-1861.
» Mănăstirea Văratec – s-a construit între anii 1808-1812, pe locul celei vechi, și a fost pictată în 1841. Arhitectonic, biserica se prezintă ca un edificiu eclectic, cu elemente ale vechiului stil moldovenesc și elemente de arhitectură străină care au pătruns în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XlX-lea.
» Cetatea Neamțului – situată în orașul Târgu Neamț, a fost construită de Petru Mușat la sfârșitul sec. XIV.
» Casa memorială Ion Creanga – situata la la 2 km de Tg. Neamț, este casa în care a copilărit Ion Creanga.
Traseu 3 : Piatra-Neamț – Târgu Neamț – Mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria – Piatra Neamț
Obiective de vizitat:
» Mănăstirea Neamț – situată la 16 km de Târgu Neamț, este unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice românești. Prima mențiune documentară este din 1407. Aici funcționează una dintre cele mai vechi biblioteci din tară (peste 600 de ani) precum și un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfășurată de-a lungul secolelor.
» Mănăstirea Secu – situată la 75 km de Piatra-Neamț, a fost ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în anul 1602.
» Mănăstirea Sihăstria – situată la 22 km de orașul Târgu Neamț, a fost ctitorită în 1655 de către sihastrul Atanasie împreună cu șapte ucenici de-ai sai.
Traseu 4 : Piatra-Neamț – Mănăstirile Bistrița și Pângărați – Bicaz baraj – Cheile Bicazului – Piatra Neamț
Obiective de vizitat:
» Mănăstirea Bistrița – situată la 10 km de Piatra-Neamț, ctitorita în anul 1402 de Alexandru cel Bun al cărui mormânt se află aici.
» Mănăstirea Pângărați – situată la 15 km de Piatra-Neamț, construită în vremea lui Ștefan Cel Mare.
» Barajul de la Bicaz .
» Cheile Bicazului – situate la 50 km de Piatra-Neamț, Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hășmaș, fiind unul dintre cele mai impresionante monumente naturale din Romania.